CONTABILITATEA STOCURILOR
Stocurile sunt active circulante, care:
a) sunt deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b) sunt în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;
sau
c) sunt sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie
folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinţe etc.).
Aria de cuprindere
În cadrul stocurilor se cuprind:
- materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile) care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
- materiale de natura obiectelor de inventar;
- produsele, şi anume:
- semifabricatele, care reprezintă produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o
secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii
(faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
- produsele finite, respectiv produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
- mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
- animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie – lână, lapte şi blană;
- ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;
- producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.
Evidenţa stocurilor în condiţiile folosirii inventarului permanent şi a inventarului
intermitent
Potrivit reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
Inventarul permanent constă în evidenţierea în debitul conturilor de stocuri a valorii stocurilor intrate, la preţ de înregistrare, iar în creditul acestora reflectându-se ieşirile din gestiune a stocurilor. Soldul conturilor de stocuri reflectă valoarea bunurilor existente în gestiune, la preţ de înregistrare.
Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determină si se inregistreaza extracontabil ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii: E=Si+I-SF
În situaţia folosirii inventarului intermitent, în debitul conturilor de cheltuieli se reflectă atât valoarea stocurilor existente în gestiune la începutul perioadei, cât şi valoarea intrărilor înregistrate în cursul perioadei. Ieşirile se determină la sfârşitul perioadei prin luarea în considerare a stocului iniţial, a intrărilor în gestiune şi a valorii stocurilor finale. Stocurile finale se stabilesc prin inventariere şi se reflectă la sfârşitul perioadei în debitul conturilor de stocuri.
Intrarile de stocuri se inregistreaza direct pe cheltuieli conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii in depozit .
Dezavantajul acestei metode este lipsa unor informatii detaliate privind stocurile existente la un moment dat.
Evaluarea bunurilor fungibile la ieşirea din gestiune
În ceea ce priveşte evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune, acestea se scad din gestiune la valoarea de intrare.
În cazul stocurilor şi al altor active fungibile (bunuri care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele), acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:
a) metoda primul intrat – primul ieşit – FIFO
Potrivit metodei „primul intrat – primul ieşit”, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.
b) metoda costului mediu ponderat – CMP
Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie.
CMP=
Ve = CMP+Qe

c) metoda ultimul intrat – primul ieşit – LIFO
Potrivit metodei „ultimul intrat – primul ieşit”, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţ cu amănuntul.
Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor, consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat.
Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor, se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:
Sold iniţial al Diferenţe de preţ aferente
diferenţelor + intrărilor in cursul
de preţ perioadei, cumulat de la
începutul anului


repartizare Sold iniţial al Valoarea intrărilor în
stocurilor la preţ + cursul perioadei la
de înregistrare preţ de înregistrare,
cumulat de la începutul
anului
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite .
Pentru a facilita înţelegerea fluxurilor de înregistrări contabile privind produsele şi
producţia în curs de execuţie este necesară cunoaşterea modului de funcţionare a contului bifuncţional 711 „Variaţia stocurilor”
D 711 „Variaţia stocurilor” C

- se deb. cu costul de producţie şi - se cred. cu costul de producţie sau
cu preţul standard al produselor şi cu preţul standard al produselor şi
producţiei neterminate ieşite din producţiei neterminate obţinute
gestiune şi cu diferenţele de preţ şi cu diferenţele de preţ aferente
aferente;
- RD= costul de producţie al - RD= costul de producţie al producţiei
producţiei ieşite în cursul lunii obţinute în cursul lunii
-SFD = variaţia în minus a stocului -SFC = variaţia în plus a stocului
de produse faţă de începutul lunii de produse faţă de începutul lunii.
.
APLICATIE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME
SC X SA avand ca obiect de activitate Fabricarea produselor de moraritul (cod CAEN –clasificarea Activitatilor din Economia Nationala - 1061), detine la data de 1.11.N un stoc de 800 kg grau la un pret de 2,5 lei/kg.
Societatea evalueaza stocurile la iesirea lor din patrimoniu folosind metoda costului mediu ponderat dupa fiecare receptie.
In cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatiuni:
- In data de 10.11.N se achizitioneaza 400 kg grau la un pret de 3,125 lei/kg, TVA 19 %, conform facturii.
- In data de 15.11.N se dau in consum 3800 kg grau conform bonului de consum.
- In data de 20.11.N se achizitioneaza 1300 kg grau la un pret de 3 lei/kg, TVA 19%, conform facturii.
- In data de 25.11.N se dau in consum 250 kg grau, conform bonului de consum.
- La sfarsitul lunii se inventariaza stocul de grau si se constata un minus in valoare de 120 lei.
SE CERE:
- Sa se calculeze CMP dupa fiecare receptie;
- Sa de inregistreze in contabilitatea sintetica si analitica operatiunile enuntate:
- pe baza inventarului permanent
- pe baza inventarului intermitent.
REZOLVARE:
Cmp DUPA FIECARE RECEPTIE
Data | Operatia | Intrari | Iesiri | Stoc | ||||||
Cantit. | Pret | Val. | Cantit | Pret | Val. | Cantit | Pret | Val. | ||
| | | | | ||||||
| | | | | ||||||
| | | | | ||||||
| | | | | ||||||
| | | | | ||||||
| | | | | ||||||
APLICATIE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR DE PRODUSE SI A PRODUCTIEI IN CURS DE FABRICATIE
- Se obţin din procesul de producţie următoarele semifabricate şi produse înregistrate la preţ prestabilit(standard):
- semifabricate………………………………….50.000 lei
- produse finite……………………………… 120.000 lei
- produse rebutate………………………………15.000 lei
- produse în curs de execuţie(neterminate)…….40.000 lei
- La sfârşitul lunii se înregistrează diferenţele de preţ constatate:
- semifabricate…………………………………. 52.000 lei
- produse finite……………………………… 110.000 lei
- produse reziduale…………………………… 16.000 lei
- Se vând produse finite la preţul negociat cu clientul de 150.000 lei, TVA 19%.
- Se descarcă gestiunea de produse finite la preţul la care acestea au intrat în gestiune, inclusiv diferenţele constatate.
- Se vând semifabricate la preţul negociat cu clientul de 65.000 lei, TVA 19%.
- Se descarcă gestiunea de semifabricate la preţul la care acestea au intrat în gestiune, inclusiv diferenţele constatate.
- Se încasează de la clienţi contravaloarea produselor finite prin contul de la bancă.
- La inventariere se constată un minus de produse finite de 800 lei care se impută magazionerului la valoarea actuală de 1.000 lei plus TVA 19%. Suma se încasează ulterior.
- Se acordă cu titlu gratuit produse finite în valoare de 4.000 lei.
- Se oferă produse finite angajaţilor ca plată în natură în valoare de 500 lei.
- Se constată un plus la semifabricate în valoare de 400 lei.
- Se transferă produse finite în valoare de 3.000 lei la magazinul propriu.
- La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată în secţiile de bază produse în curs de execuţie evaluate la costul efectiv de 5.000 lei.
APLICATIE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI
- În condiţiile inventarului permanent
I. SC STUD 1 SA tine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie
Costul de achiziţie = Pc + CTA
- Se cumpără mărfuri la preţ de factură în valoare de 4.000 lei, cheltuielile de transport aprovizionare 1.000 lei, TVA 19%.
- Se aduc mărfuri prin aport la capital în valoare de 8.000 lei, conform PV de aport.
- Se constată în urma inventarierii plus la stocul de mărfuri în valoare de 1.000 lei, conform Listei de inventar şi a PV de inventariere.
- Se primesc mărfuri prin donaţie în valoare de 3.000 lei, cf. Contractului de donaţie şi N.I.R.
- Se vând mărfuri în valoare de 8.000 lei, TVA 19%, cf. facturii.
- Se descarcă gestiunea cu mărfurile vândute ştiind că costul de achiziţie este de 7.000 lei, cf. fişelor de magazie.
- Se constată în urma inventarierii un minus la stocul de mărfuri în valoare de 3.000 lei, conform Listei de inventar şi a PV de inventariere.
II. SC STUD 2 SA tine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu ridicata
Pvr = Pc + AC
- Se cumpără mărfuri la preţ de factură în valoare de 3.000 lei, TVA 19%. Unitatea practică un adaos comercial (AC) de 30% şi vinde en-gros.
- Se vând mărfuri la o unitate cu amănuntul, conform facturii.
- Se descarcă gestiunea cu mărfurile vândute,conform fiselor de magazie.
III. SC STUD 3 SA tine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul
Pva = Pc + AC + TVA neex.
- Se recepţionează la o unitate en-detail mărfuri în valoare de 5.000 lei, TVA 19%. Unitatea practică un adaos comercial de 20%.
- Se vând mărfuri cu încasare în numerar la o unitate comercială cu amănuntul, unitate plătitoare de TVA, în valoare de 4.000 lei(inclusiv TVA).
- Se descarcă gestiunea cu mărfurile vândute.
- În condiţiile inventarului intermitent
- Se înregistrează stocul de mărfuri la începutul lunii de 4.000 lei.
- Se cumpără mărfuri la preţ de factură în valoare de 2.000 lei, CTA 1.000 lei, TVA 19%.
- Se vând în cursul lunii în sumă de 5.000 lei, TVA 19%.
- La sfârşitul lunii se stabileşte stocul de mărfuri prin inventar în valoare de 1.000 lei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu